Termenul de condensator cu aer condiționat se referă la o unitate de răcire care utilizează un ventilator electric și un evaporator pentru a răci un mediu cu apă sau aer. În majoritatea sistemelor între schimbul de căldură, un condensator este un evaporator folosit pentru a condensa un material gazos într-o formă lichidă prin refrigerare. În acest fel, absoarbe și comprimă forma gazoasă a elementului și eliberează căldura acestuia în mediul ambiant. Condensatoarele cu aer condiționat din sistemele de refrigerare sunt în general plasate în fața sau în spatele aparatului.

Există două tipuri de turnuri de răcire: turn de răcire direct cu aer (DAC) și condensator răcit cu aer. În sistemul de răcire cu turn de curent alternativ, o serie de schimbătoare de căldură (sau unul singur) sunt amplasate în turn, iar aceste schimbătoare sunt umplute cu apă rece care trece prin aceste schimbătoare de căldură. Compresoarele AC folosesc, de asemenea, același tip de principiu. Cu toate acestea, spre deosebire de modelul turn AC, condensatorul răcit cu aer folosește un mic agent frigorific doar pentru a răci turnul.

Condensatorul sau evaporatorul răcit cu aer se găsesc în general în centralele electrice cu ciclu combinat și în aplicațiile de refrigerare la scară mică. În acest tip de turn de răcire, aerul este comprimat de o membrană electrică (conducte) pentru a aspira vaporii de apă răciți din atmosferă. Procesul de condensare este inversat prin adăugarea unui al doilea agent frigorific, de obicei un Freon, pentru a spori efectul de răcire. Condensatorul cu aer condiționat este utilizat și în cuptoarele hidronice și în unele instalații de desalinizare. A devenit popular atât în ​​aplicațiile comerciale, cât și în cele rezidențiale, datorită capacității sale de a funcționa eficient în toate tipurile de condiții.

Un condensator cu aer condiționat poate fi de două tipuri: deschis sau închis. Un condensator de aer condiționat închis nu are ventilație, iar fluidul de răcire circulă în interiorul clădirii în loc să iasă prin orificii de ventilație. Acest tip are avantaje evidente față de tipul deschis, în special în zonele cu climă foarte variabilă, unde căldura și frigul extrem brusc ar putea cauza disconfort insuportabil și chiar ucide oameni. Pe de altă parte, dezavantajul este că are mai puțină flexibilitate; deoarece temperatura din interiorul clădirii nu poate fi schimbată mult, sistemele trebuie să funcționeze în mod constant pentru a ține pasul cu schimbările de temperatură.

Un tip mai flexibil de condensator cu aer condiționat include un ventilator care atrage aer cald sau rece în orificiile de admisie a bateriei condensatorului. Aerul cald intră mai întâi și apoi aerul rece este aspirat mai târziu. Pot fi utilizate o varietate de tehnici de răcire, în funcție de dimensiunea miezului sau a bobinei. În unele cazuri, poate fi folosită o suflantă de joasă presiune care poate trage și aer cald înăuntru. Răcitorul de răcire cu aer condiționat pentru uz rezidențial ar trebui să aibă un ventilator care funcționează continuu pentru a menține răcirea constantă și a funcționa eficient.

Răcirea uscată este o altă tehnică comună de răcire utilizată de condensatoarele cu aer condiționat pentru a conserva energie. Totuși, la răcirea uscată, lichidul de răcire este circulat folosind o conductă care trimite vaporii de apă într-un sistem închis. Unele condensatoare cu aer condiționat sunt echipate cu un desurîncălzitor care folosește abur pentru a absorbi căldura din mediu pentru a produce vapori de apă rece. Acest proces este mai eficient decât răcirea uscată convențională, dar consumă mai multă energie. Dacă vă gândiți să instalați un condensator răcit cu aer în biroul dvs. sau în altă structură, este întotdeauna mai bine să consultați un tehnician calificat pentru a-l instala corect.